Singurătate

Ştiţi... Nu sunt talentată la scris, deşi am atâtea sentimente şi gânduri ce-mi trec prin minte şi suflet clipă de clipă. Mă copleşesc. Păcat... că nu au ajuns la destinaţia corectă: eu nu le pot descifra. Sunt doar o puştoaică inutilă, prostuţă, naivă şi care nu ştie ce vrea de la viaţă. Şi ce dacă îmi descopăr punctele sensibile? Doar le ştiaţi de atâta timp. Nu mai are rost- orice v-aş ori nu v-aş spune, există oameni care indiferent unde te lovesc, te doare cel mai tare... sunt cei desprinşi din sufletul tău, care au stat acolo, ştiind că cu cât se înrădăcinează mai tare acolo, cu atât va fi mai dureros când vor pleca..Îmi pare rău pentru aberaţiile pe care le scriu acum, sunt extenuată şi vreau să dorm, dar totuşi, odată ajunsă în pat, mă voi simţi singură. Prefer oboseala...