Amor morbid.
Am murit. De multe ori. Sufletește. De foarte multe ori.
Fizic, însă, am trecut de câteva ori pe lângă moarte. Tind să cred că am „trăit” toate modalitățile prin care un om poate să se debaraseze de acest „templu al sufletului”, cum numește foarte frumos religia mea trupul. Atingeri. La atât s-a rezumat contactul meu cu moartea carnală. Și cuvinte, multe cuvinte, declarații trimise prin diverși mesageri. Ultima promisiune de la ea am încercat să o concentrez în postarea Azi: m-a luat prin surprindere - asta îmi place la ea, e spontană. Mult după miezul nopții, când tăcerea se lăsase demult în camera mea de cămin, unul dintre mesagerii săi a venit la ușa noastră și în timp ce încerca să o spargă, urla din toți rărunchii să ies afară că altfel ne OMOARĂ pe toate. Promisiuni goale ale amorezilor: ea, Moartea, nu e nicidecum exclusă, după cum observați: eu sunt încă aici și scriu despre altă logodnă falsă.
Cum spuneam, am văzut-o de multe ori. Fie am chemat-o eu, fie a venit ea... Nimeni dintre cei care s-au consumat carnal cu aceasta, nu mai are puterea de a se lăuda cu cât de bună a fost tipa de noaptea trecută. Aceia au fost extenuați complet. Ultima atingere pe care mi-a oferit-o, a fost la metrou, acum o lună-două. Când nu prea are de gând să-și dea osteneala, nu-i place să fie văzută ca apoi, să-ți amintești chipul ei și să strici surpriza tuturor. Mda, Moartea e o curvă. Umblă din pat în pat. Dar nimănui nu-i pasă cât de infectată e: e tipa care te extenuează- încet, dar sigur. Nu toți își doresc asta? Cred că v-ați dat seama că în CV-ul ei de târfă de profesie sunt trecute cam toate orientările sexuale, atâta timp cât partenerul e unul viu. Eu nu mai sunt bisexuală, în mod cert. Dar cine îi poate rezista?!
Din cauza anonimatului pe care vrea să-l păstreze, deci, își rugase un alt mesager să se joace cu fularul meu. Nu-i spusese însă tot planul. Ea, din spate, l-a strâns, iar conștiința mea era ...aproape... pierdută. Acel aproape. Reușisem să-i simt mirosul. Mirosea a regret și eliberare. Un amestec ciudat. Ah! Își dăduse seama că sunt semi-conștientă. Și a fugit, lăsând în urmă mireasmă de teamă. Săptămâni întregi după aceea, a fost în fanteziile mele: de atunci sunt claustrofobă.
Am avut norocul să-i dau planurile peste cap de două ori. O dată când ei i se făcuse dor de mine, iar ce voi spune acum vizează una dintre puține dăți când mie mi-era poftă de ea: a venit, închisese lumina, dar uitase să tragă draperiile de tot- lăsă astfel o fărămă de lumină să îi atingă coapsa. Am reușit să îi văd opacitatea: era încețoșată, i-am auzit vocea: șoaptele îi erau atât de calde încât o stare de somnolență îmi invadase tot trupul. Eram aproape de extaz... foarte aproape... când am auzit o voce din afară care îmi tot striga să nu adorm... Aproape mă păcălise și mă prinsese în mrejele ei atunci, era cât pe ce să mă ofer ei. Însă cealaltă prezență din cameră o intimidase și a fost nevoită să plece să-și facă de cap prin alte așternuturi.
Draga mea, nu vezi că încă am puterea să te tot păcălesc? Eu propun să stai cât mai departe de mine pentru moment... și mai ales, de ființele la care țin. Altfel... te voi lega strâns de pat sau de scaun, ce găsesc mai la îndemână și voi fi prima să te extenueze. Și nu numai că mă voi înfrupta din carnea ta și îmi va rămâne destulă vlagă să zâmbesc, să dansez, să cânt, să fac duș, să mă îmbrac, să mă joc cu părul tău în timp ce dormi, să îți străpung pieptul deja rece cu un cuțit, să te îngrop, dar îți voi deconspira fiecare trăsătură și se va zice cu cariera ta de amantă veritabilă a Universului.
Fizic, însă, am trecut de câteva ori pe lângă moarte. Tind să cred că am „trăit” toate modalitățile prin care un om poate să se debaraseze de acest „templu al sufletului”, cum numește foarte frumos religia mea trupul. Atingeri. La atât s-a rezumat contactul meu cu moartea carnală. Și cuvinte, multe cuvinte, declarații trimise prin diverși mesageri. Ultima promisiune de la ea am încercat să o concentrez în postarea Azi: m-a luat prin surprindere - asta îmi place la ea, e spontană. Mult după miezul nopții, când tăcerea se lăsase demult în camera mea de cămin, unul dintre mesagerii săi a venit la ușa noastră și în timp ce încerca să o spargă, urla din toți rărunchii să ies afară că altfel ne OMOARĂ pe toate. Promisiuni goale ale amorezilor: ea, Moartea, nu e nicidecum exclusă, după cum observați: eu sunt încă aici și scriu despre altă logodnă falsă.
Cum spuneam, am văzut-o de multe ori. Fie am chemat-o eu, fie a venit ea... Nimeni dintre cei care s-au consumat carnal cu aceasta, nu mai are puterea de a se lăuda cu cât de bună a fost tipa de noaptea trecută. Aceia au fost extenuați complet. Ultima atingere pe care mi-a oferit-o, a fost la metrou, acum o lună-două. Când nu prea are de gând să-și dea osteneala, nu-i place să fie văzută ca apoi, să-ți amintești chipul ei și să strici surpriza tuturor. Mda, Moartea e o curvă. Umblă din pat în pat. Dar nimănui nu-i pasă cât de infectată e: e tipa care te extenuează- încet, dar sigur. Nu toți își doresc asta? Cred că v-ați dat seama că în CV-ul ei de târfă de profesie sunt trecute cam toate orientările sexuale, atâta timp cât partenerul e unul viu. Eu nu mai sunt bisexuală, în mod cert. Dar cine îi poate rezista?!
Din cauza anonimatului pe care vrea să-l păstreze, deci, își rugase un alt mesager să se joace cu fularul meu. Nu-i spusese însă tot planul. Ea, din spate, l-a strâns, iar conștiința mea era ...aproape... pierdută. Acel aproape. Reușisem să-i simt mirosul. Mirosea a regret și eliberare. Un amestec ciudat. Ah! Își dăduse seama că sunt semi-conștientă. Și a fugit, lăsând în urmă mireasmă de teamă. Săptămâni întregi după aceea, a fost în fanteziile mele: de atunci sunt claustrofobă.
Am avut norocul să-i dau planurile peste cap de două ori. O dată când ei i se făcuse dor de mine, iar ce voi spune acum vizează una dintre puține dăți când mie mi-era poftă de ea: a venit, închisese lumina, dar uitase să tragă draperiile de tot- lăsă astfel o fărămă de lumină să îi atingă coapsa. Am reușit să îi văd opacitatea: era încețoșată, i-am auzit vocea: șoaptele îi erau atât de calde încât o stare de somnolență îmi invadase tot trupul. Eram aproape de extaz... foarte aproape... când am auzit o voce din afară care îmi tot striga să nu adorm... Aproape mă păcălise și mă prinsese în mrejele ei atunci, era cât pe ce să mă ofer ei. Însă cealaltă prezență din cameră o intimidase și a fost nevoită să plece să-și facă de cap prin alte așternuturi.
Draga mea, nu vezi că încă am puterea să te tot păcălesc? Eu propun să stai cât mai departe de mine pentru moment... și mai ales, de ființele la care țin. Altfel... te voi lega strâns de pat sau de scaun, ce găsesc mai la îndemână și voi fi prima să te extenueze. Și nu numai că mă voi înfrupta din carnea ta și îmi va rămâne destulă vlagă să zâmbesc, să dansez, să cânt, să fac duș, să mă îmbrac, să mă joc cu părul tău în timp ce dormi, să îți străpung pieptul deja rece cu un cuțit, să te îngrop, dar îți voi deconspira fiecare trăsătură și se va zice cu cariera ta de amantă veritabilă a Universului.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Tu ce crezi?