Altul pentru care renunțasem la mine pentru a-l face fericit. Câți să mai îmi rupă bucăți din suflet și din carne ca să-mi învăț lecția că nu oricine merită iubit? De câte ori să mai îmi las sufletul călcat în picioare ca inima mea să învețe că oamenii care te iau peste picior, nu merită să fie cu tine, nici măcar în închipuirea ta, mai ales acolo de fapt? Când voi învăța să nu mai sufăr, să nu mai pun totul la suflet, să renunț pur și simplu la ce nu merită atenția mea? Trecutul mă bântuie, îmi îneacă fiecare secundă în regret...Mi-e inima plină de neghiobi și cum fac curat, cum intră altul și măzgâlește pereții cu tot felul de cuvinte batjocoritoare, cu tot felul de nefeluri.
Faceți căutări pe acest blog
Un blog despre ...orice și nimic, dar în special, despre prăpastia inimii și abisul minții mele.
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
Postări populare
A venit Vio pe aici
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Tu ce crezi?