ea.

Ea. Puține litere, dar adânc impregnate în inimi. Genul de fată a cărei naivitate pare să ceară să-ți bați joc. O iluzie. Ea suferă și trece mai departe. Numele tău arzând în carnea ei se transformă în cenușă după ultima ei lacrimă. La prima adiere, se va risipi în zări. Tu însă din acel moment o să îi porți numele scrijelit pe scoarță ca pe o osândă la neîmplinire.

Blestemul ei este să nu fie adorată la timp, iar voi sunteți condamnați să nu o mai întâlniți niciodată.