10.459

 Există umilință în iubire? Sau e întorsul celuilalt obraz?

Uitându-mă în urmă, tind să cred că există. Când nu mai ai obraji de întors și te simți la Pământ, te învârți într-un cerc al neîncrederii în tine și al serviabilității numai că ți-e frică să nu pierzi ce ar fi putut fi mai bun. Când trebuie să le cumperi iubirea, să le verifici loialitatea, să îi convingi de valoarea ta, te rog, nu sta. Există mai bun. Eu am găsit mai bun.

De ce încerci să îi convingi de cât de fain ești când tu le arăți că poți îndura orice numai să nu rămâi cu tine.

Nu regret că am iubit, dar regret că am pierdut timp prețios în care aș fi putut să mă concentrez asupra mea decât asupra lor.

Am ajuns pe mâini bune, mâini care au învățat să mă țină și în care eu învăț să stau. Fără frică. Atât ne-am spus. Eu fără frica de a fi zdrobită sau scăpată din mâinile protectoare, el fără frica de a fi tăiat din interiorul căușului în care mă ține și eu îl încălzesc.